Cântăreața Sofia Vicoveanca a avut o copilărie foarte grea după ce tatăl său a fost închis în lagăr, pe vremea când artista avea doar doi ani, astfel că împreună cu mama ei au fost nevoite să plece în coloana de refugiaţi.
Drama neștiută a Sofiei Vicoveanca. Fanii vedetei se întreabă dacă cumva aceasta nu este bolnavă
Celebra cântăreață Sofia Vicoveanca avea doar 2 ani când tatăl ei, Gheorghe, a fost luat prizonier de către ruși, după anexarea Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică.
Acesta a fost unul dintre cele mai dureroase momente din viaţa ei. ”Eram atât de săraci, încât n-am nici măcar o fotografie cu mine şi cu mama din acea perioadă. Nu ştiu cum arătam când eram mica.
Sătenii credeau că tatăl Sofiei Vicoveanca este mort
În plus, tata a căzut prizonier la ruşi şi n-am mai aflat nici o veste despre el mulţi ani. Prin sat, oamenii îi spuneau mamei refugiata sau văduva. Toată lumea credea că tatăl meu murise în Rusia!“, a povestit Sofia Vicoveanca.
Sofia Vicoveanca a dezvăluit că mama sa a vândut-o, la sfatul unei prietene. ”Am fost vândută, părinţii mei au mai avut 2 băieţi care au murit. O femeie a sfătuit-o pe mama să mă vândă.
Cum mânca Sofia Vicoveanca ciocolata
Primeam pachete… conserve, biscuiţi, nu ştiam dacă tatăl mai trăieşte. Îmi dădea mama pe zi un cubuleţ de ciocolată. Îl luam şi fugeam şi mă ascundeam, stăteam acolo ore în şir cu limba pe acea bucăţică de ciocolată”, a povestit Sofia Vicoveanca.
Există un obicei în popor care spune că un copil dacă este vândut, la modul figurat, pe o sumă de bani, unui apropiat, moartea când va veni să-l ia nu îl mai găsesește. Așa procedează părinții cu copii mai bolnăviori sau cărora le este frică ca cei mici să nu moară.
Sofia Vicoveanca, poezie cutremurătoare pe Facebook
Cântăreața de muzică populară Sofia Vicoveanca a postat o nouă poezie pe pagina ei de Facebook care a ridicat fanilor semne de întrebare cu privire la starea ei de sănătate.
Artista vorbește despre boală și despre moarte în versurile postate. Cântăreața pomenește și despre marea sa suferință- pierderea soțului pe care îl considera cel mai bun prieten.
Versurile Sofiei Vicoveanca
„Să nu-mi spuneți mie, că nu-i OM pe lume, care să nu aibă în adânc un OF , o boală…..
Iată, în felul meu, cutez să dau „glas„……
Despre BOALĂ ,
Simt că mă duc , mă prăbușesc,
Caut , dar sprijin – nu găsesc,
Strig : dar cine să-mi răspundă ?
Că-s singură…cin’ să m-audă ?!?
Doamne Bun, m-auzi TU oare ?
TU ştii bine ce mă doare,
Nici un semn…şi-afară plouă,
Nu mă mai gândesc la boală.
În LUME sunt boli domnești,
BOALĂ-I şi când cleveteşti,
Singurătatea şi cu dorul
BOLI care usucă omul….
Jena, frica și urâtul,
Îs mai grele ca pământul ;
Învidia ? urâtă BOALĂ,
Asta şi din morți te școală….
Viclenia, lăcomia,
Mai adaugi trândăvia,
N-au habar ce-i omenia….
C-aşa-i OMUL , specie rară
De NU are-şi face BOALĂ !...”.
