Chiar dacă ne aflăm în plină epidemie de coronavirus, Crăciunul este sărbătorit cum se cuvine de fiecare familie, astfel că nu se pot ignora tradițiile, obiceiurile și superstițiile frumoase care vin odată cu Nașterea Domnului, mai ales că îndeplinirea multora dintre acestea promit sănătate și belșug în anul nou care bate deja la ușă.
Cele mai frumoase tradiții și obiceiuri de Ajun. Ce trebuie să faci cu o zi înainte de Crăciun pentru a avea un an frumos
Chiar dacă ne aflăm în plină epidemie de COVID-19, iar veștile sunt cât se poate de proaste, virusul suferind o mutație periculoasă, Crăciunul este sărbătorit cum se cuvine de toți românii.
Cu brad, crenguţele de vâsc, globurile roşii și lumânări aprinse, colinde și bucate tradiționale, acestea fiind principalele simboluri ale sărbătorii Nașterii Domnului la români. Toate acestea, în contextul epidemilologic, aduce un strop de bucurie în sufletul oricui.
Toți vor să stimuleze belșugul casei și sănătatea celor care o locuiesc
În Ajunul Crăciunului, pe data de 24 decembrie, toate pregătirile pe care le fac gospodinele de la sate au un scop magic. Să stimuleze belşugul casei și sănătatea celor care o locuiesc.
Cel mai important dintre aceste obiceiuri este cel de pregătire a ”copturilor” (n.red. turtele, covrigii şi colacii ce se vor împărţi, ca daruri pentru colindători sau ca pomană pentru sufletele celor plecați pe lumea cealaltă).
Ce sunt tradițiile și obiceiurile de Crăciun
Potrivit experților etnologi, așa-numitele superstiții sunt, de fapt, reminiscenţe ale vechilor credinţe populare, care se înscriau în orizontul magic. Odată desprins de animalitate, omul a început să interpreteze lumea într-o cheie magică convins fiind că aceasta îi influenţa parcursul vieţii, destinul.
Cu alte cuvinte, considera că îndeplinind un anumit act poate prevesti viitorul. Unele superstiţii au plecat de la anumite întâmplări, tradiţii sau experienţe care s-au generalizat, iar altele provin de la convingerile magice potrivit cărora îţi va merge bine dacă faci un lucru într-un anume fel. În schimb, dacă nu, vei avea parte de ghinion pe tot parcursul anului.
Cum se mai numește Ajunul Crăciunului în popor
Una dintre cele mai răspândite tradiții la români este colindatul, un ritual păstrat din moși-strămoși, compus din texte ceremoniale, dansuri și gesturi. Încă de Ignat, tobele răsună tare și copiii repetă colindele.
În Noaptea de Ajun cu traista după gât, cu bâta în mâna și căciula pe urechi, colindătorii merg din casă-n casă și cântă colinde la ferestrele luminate. Cu acest prilej, gazda le împarte colindețe: covrigi, nuci, mere, colăcei de făina frământați și copți chiar în acea noapte, denumiți pițărăi. De la acest nume, această datină, ajunul Crăciunului mai poartă și numele de “Ziua de pițărăi”.
Ce trebuie să faci pentru a avea spor în casă. Ce trebuie să faci când vin colindătorii
În ajunul Crăciunului, ca și în ajunul Anului Nou, în toate provinciile românești copiii formează grupuri și pornesc pe la casele gospodarilor cântând cântece ce au refrenuri ca: ”Florile dalbe”, ”Lerui ler”, ”Ziurel de ziuă” ori ”Moș Ajunul”, ”Bună dimineața la Moş Ajun”, ”Neațaluș” și ”Steaua”. În seara de Ajun, în pragul casei este așezat un vas cu grâu, peste care trec colindătorii. În zilele următoare, grâul este dat animalelor, pentru a avea spor, ca și colindătorii.
Apropierea Sărbătorii Nașterii Domnului este un prilej pentru gospodinele din unele zone ale țării de a-și primeni și împodobi casele, de a agăța de grindă sau de streașină crenguțe de busuioc, levănțică sau mentă ca să poarte noroc celor din casă, dar și ca să parfumeze aerul încăperilor.
De unde vine împodobitul bradului de Crăciun
Obiceiul împodobitului bradului de Crăciun a fost împrumutat și se presupune că ar aparține de fapt lumii germane păgâne, de unde a fost treptat asimilat de creștinism.
La noi, datina împodobirii unui pom sau a unei ramuri verzi se întâlnea numai la nuntă sau la moartea unui flăcău sau fete mari. După primul război mondial acest obicei s-a răspândit pe tot teritoriul țării.
Ce trebuie să faci pentru a avea un an nou fără lipsuri
În noaptea de Crăciun, pe masă se pune un colăcel, în care se înfige un cuțit. De asemenea, pâinea așezată sub masă simbolizează norocul pentru întreaga familie, iar grâul e pus sub fața de masă pentru ca noul an să aducă recolte bune și belșug.
Masa trebuie să rămână întinsă toată noaptea, iar cine are șemineu lasă focul aprins. Ca să le vină pețitori, din Ajunul Crăciunului și până la Iordan (Bobotează), fetele mătură casa de la prag înspre răsărit. În aceste două săptămâni este bine ca fetele mari să nu dea gunoiul afară din casă.
Ce trebuie să faci pentru a avea recoltă bogată anul viitor. Cum se află ursitul?
În ziua de Ajun, femeile ies în livadă cu mâinile pline de aluat și ating fiecare pom spunând: “Cum sunt mâinile mele pline cu aluat, așa să fie pomii încărcați cu rod la anul”.
În această seară, fetele pot face vrăji ca să își afle ursitul. Fata trebuie să postească toată ziua. Seara, prima îmbucătură luată în gură trebuie să o pună în brâu, iar când se duce la culcare trebuie să întindă brâul pe jos și să facă trei mătănii peste el și să zică:
”Brâu, brâușorul meu,
Arata-mi pe ursitorul meu,
Care-i dat de Dumnezeu,
În vis să-l visez,
Aievea să-l văz.
iar apoi se culcă, având nădejde că-și va visa ursitul”.
Cum poți să eviți un an nou păgubos
Pentru Ajunul Crăciunului gospodarii își strâng de prin sat toate lucrurile care le aveau date cu împrumut, pentru ca sfintele sărbători să le găsească acasă, căci altfel, se crede că ele vor plânge și că proprietarii vor avea pagubă tot anul.
Coșurile se mătură și funinginea se aruncă prin vie, ca vara să încarce via cu struguri, după cum a fost încărcat coșul cu funingine. Alții pun această funingine la rădăcina pomilor, ca să se încarce pomii de poame; alții o aruncă pe sub pomi și pe straturile de legume, ca să nu facă viermi și mai ales ca puricii să nu mănânce verdeața și rodul.
În noaptea de Ajun Cerurile de deschid
Cenușa se dă afară în această zi, numai după ce se dă de pomană sare și ceapă. Unele gospodine păstrează această cenușă, pe care o strâng de pe vatră pe nemâncate și o amestecă cu gunoiul ce-l strâng din casa, iar primăvara, când sădesc straturile pentru semănături, presară cenușa și gunoiu peste ele și zic:
“Cum n-am mâncat eu diminețile ajunurile, așa să nu-mi mănânce nici o lighioană roadele”. În noaptea de Crăciun, spun bătrânii, se deschide cerul. Cei buni îl văd pe Dumnezeu stând la masă cu îngerii și sfinții. Roagă-te la miezul nopții, iar rugăciunea ta nu va rămâne fără răspuns.
