Iată care sunt tradițiile și obiceiurile de Sfântul Vasile, prima sărbătoare din nou an! Românii urmează cu sfințenie aceste tradiții păgâne, despre care sunt siguri că îi vor apăra de rele tot anul.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Vasile
Sfântul Vasile mai este cunoscut și “pazitorul de duhuri rele”. Un numar mare de practici magice si ritualuri se savarseau in aceasta zi, ce marcheaza inceputul, nu doar al unui nou an, dar si, in mod simbolic, al unui nou ciclu de viata.
Sfantul Vasile, perceput de unii drept primul petrecaret, numele lui fiind considerat de altii drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este aparatorul crestinilor, “pazitor de duhurile rele”, astfel ca prima zi a anului a ajuns sa fie considerata un moment propice pentru desfasurarea practicilor magice.
Lucrări magice în prima zi din noul an
Integrandu-se in perioada mai larga a sarbatorilor de iarna, ce debuteaza in ziua de Sfantul Nicolae, obiceiurile ce au drept scop uratul revin la domeniul fundamental al vietii omului simplu de la tara: muncile agricole, fertilitatea campului, roadele bogate etc.
Astfel, “Semanatul”, “Plugusorul”, “Plugul cel Mare” si “Vasilica” sunt cele mai importante texte “magice” care se rostesc in prima zi a anului si au o valoare colectiva puternica.
De asemenea, in categoria manifestarilor colective bazate pe principiile “magiei primei zile” se integreaza si textele ce ureaza bunastare fizica si materiala individului: “Sorcova” sau colindele de Sfantul Vasile (care le ureaza celor apropiati sanatate si putere de munca).
“Colindul cu Vasilica”
De 1 ianuarie, exista mai multe obiceiuri pentru bunul mers al lucrurilor. Astfel, tiganii au obiceiul sa colinde cu o capatana de porc, impodobita cu panglici si margele, traditie denumita “Colindul cu Vasilica” (Siva). Dupa terminarea colindatului, ceata se strange la o carciuma pentru a chefui.
Apoi, se despart, dezgatind capatana si luandu-si fiecare ce a pus, iar din ea fac un pranz, pentru ca obiceiul sa fie inchis pentru anul respectiv.
In Mehedinti, in Ajunul anului nou, seara, vin parintii cu copiii la moasa, aducand plocon. Moasa se pregateste cu colaci impodobiti cu banuti. Asistata de mama, moasa trece prin colac copiii de pana la un an, de trei ori, apoi se inchina si-i ridica la grinda casei urandu-le: “Bine-au venit nepotii! Ca la ziua de azi, la anul si la multi ani! Sa creasca si sa traiasca, cu norocul sa se hraneasca!”. Obiceiul poarta numele de “Masa Moasei”.
Feciorii dezleaga și cununiile, cu un descantec
Un obicei savarsit colectiv de grupuri mici sau de cete de feciori, este cel al Dezlegarii Anului. Astfel, acestia dezleaga anul si rodul colindand pe ulite, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop inlaturarea fortelor malefice: seceta, taciunele de grau, insectele si animalele daunatoare recoltei etc. De asemenea, feciorii dezleaga si cununiile, cu un descantec: “Slobozim caslegiile/ Sa maritam fetele/ Umblati, feciori,/ Sa fie petitori”.
In traditia populara se mai spune ca asa cum este musafirul din ziua de Sfantul Vasile, bogat ori sarac, asa va fi omul tot anul. Totodata, in ziua de Anul Nou, trebuie sa se arunce prin casa spice de grau, iar seara, acestea sa fie stranse, pentru a fi din nou aruncate prin camin in ziua de Sfantul Ioan. Dupa aceea, se face un manunchi din spice si se pun la pastrare, fiind benefice pentru durerile de cap.
Tot in ziua de Sfantul Vasile se zice ca e bine sa bei mult vin, existand credinta ca atat vin cat va bea omul in aceasta zi, atat sange va avea in obraz in timpul anului.
