Diagnosticare mezoteliom malign
Diagnosticare mezoteliom malign

Specialiștii au explicat cum se pune diagnosticul mezoteliomului malign, o formă rară de cancer. Din nefericire, cele mai multe cazuri, în jur de 90%, sunt descoperite mult prea târziu.

Mezoteliomul malign, de cele mai multe ori, este descoperit în fază avansată

Cum se pune diagnosticul mezoteliomului malign forma rară și periculoasă de cancer, scrie cancer360.ro. Din păcate, mezoteliomul malign este diagnozticat în faze avansate, când deja boala este instalată serios în corp.

Mezoteliomul este adesea diagnosticat la un stadiu mai avansat al cancerului. Medicul va adresa o serie de întrebări privind istoricul medical personal și de familie și va efectua un examen fizic, pentru a evalua orice expunere potențială la azbest.

Cum se pune diagnosticul mezoteliomului malign
Cum se pune diagnosticul mezoteliomului malign

Examenul fizic

Un examen fizic poate oferi informații despre semnele posibile de mezoteliom și alte probleme de sănătate. Mezoteliomul pleural poate determina formarea de lichid în jurul plămânilor. În cazurile de mezoteliom peritoneal, fluidul se poate acumula în abdomen (numit ascită).

În mezoteliom pericardic, lichidul se acumulează în jurul inimii. Rar, mezoteliom se poate dezvolta în zona inghinală și arată ca o hernie. Toate acestea pot fi găsite în timpul unui examen fizic. Dacă se suspectează această formă de cancer, se pot recomanda o serie de teste și investigații:

Biopsia

O biopsie poate confirma diagnosticul. Tipul de biopsie depinde de locul în care sunt prezente simptomele. Un ac mic este introdus în abdomen și piept pentru a preleva  un lichid sau o bucată de țesut (aspirație cu ac) sau se va efectua o toracoscopie (un toracoscop este inserat printr-o mică incizie între coastele pacientului).

Tehnici invazive de diagnostic

Laparoscopia permite chirurgului să analizeze interiorul abdomenului. Folosind una sau mai multe mici incizii în abdomen, chirurgul introduce o cameră mică și unelte chirurgicale speciale pentru a preleva o bucată mică de țesut pentru examinare.

Toracotomia este o intervenție chirurgicală în care o probă de țesut poate fi prelevată pentru testare din regiunea toracică prin intervenție. Laparotomia este o intervenție chirurgicală ce deschide abdomenul pentru a permite prelevarea unei probe de țesut.

Teste de imagistică

Testele imagistice utilizează raze X, particule radioactive, unde sonore sau câmpuri magnetice pentru a crea imagini din interiorul corpului.

Radiografia este adesea primul test făcut dacă cineva are simptome cum ar fi tusea constantă sau dificultatea de respirație.

Tomografia computerizată

Aceasta este adesea folosită pentru a ajuta la depistarea mezoteliomului și pentru a determina locația exactă a cancerului și poate arăta dacă acesta s-a răspândit în alte organe. Ecocardiografia folosește unde sonore pentru a analiza inima, dacă se suspectează că aveți lichid în jurul inimii.

Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) poate oferi informații utile dacă zonele anormale observate pe aceste teste ar putea fi canceroase sau nu, și poate identifica o îngroșare a pleurei sau a peritoneului. Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) poate ajuta la localizarea exactă a unei tumori.

Analize de sange

Nivelul sangvin al anumitor substanțe este adesea mai mare la persoanele cu mezoteliom, și anume osteopontină – peptidă solubilă legată de mezotelină, un alt tip de proteină specifică.

De asemenea, se vor efectua analize medicale sangvine comune, ca hemoleucograma completă etc.

La ce ajută aflarea stadiului unui cancer

Stadiul unui cancer ajută la determinarea gradului de gravitate a cancerului și a celui mai bun tratament.

Etapele mezoteliomului variază de la I până la IV. De regulă, cu cât numărul este mai scăzut, cu atât cancerul s-a răspândit mai puțin.

Mezoteliomul pleural

Mezoteliomul pleural este singurul mezoteliom pentru care există un sistem formal de stadializare. Sistemul cel mai des utilizat pentru această formă de cancer este sistemul TNM, care se bazează pe 3 elemente-cheie: mărimea (dimensiunea) tumorii principale (T), răspândirea în ganglionii limfatici din apropiere (N) și răspândirea (metastazarea) la locurile îndepărtate (M).

Odată ce au fost determinate categoriile T, N și M ale unei persoane, aceste informații sunt combinate într-un proces numit grupare pentru a atribui o etapă sau un stadiu.

Stadiul IA

Mezoteliomul este în pleura peretelui toracic pe o parte a pieptului, poate afecta și alte regiuni ca diafragma, mediastinul (spațiul dintre plămâni) sau pleura care acoperă plămânul (T1), nu s-a răspândit în ganglionii limfatici (N0) sau în locuri îndepărtate (M0).

Stadiul IB

Mezoteliomul se află în pleura peretelui toracic pe o parte a toracelui, a crescut în diafragmă sau chiar în plămân (T2), nu s-a răspândit în ganglionii limfatici (N0) sau în locuri îndepărtate (M0) sau a crescut în structurile din apropiere, dar poate fi eventual eliminat cu intervenție chirurgicală (T3).

Stadiul II

Mezoteliomul se află în pleura peretelui toracic pe o parte a pieptului (T1) și poate să fi crescut în diafragmă sau chiar în plămân (T2), s-a răspândit în ganglionii limfatici din apropiere, pe aceeași parte a corpului cu tumoarea principală (N1), dar nu în locații îndepărtate (M0).

Stadiul IIIA

Mezoteliomul a crescut în structurile din apropiere, dar poate fi eventual eliminat cu intervenție chirurgicală (T3), se găsește în pleura peretelui toracic de pe o parte a pieptului, precum și în pleura care acoperă plămânul, diafragma și mediastinul, în alte regiuni din apropiere, în ganglionii limfatici din apropiere (N1), dar nu s-a răspândit în locații îndepărtate (M0).

Stadiul IIIB

Mezoteliomul se poate să se fi dezvoltat în structurile din apropiere, în ganglionii limfatici din apropiere de pe cealaltă parte a corpului (N2), dar nu s-a răspândit în locații îndepărtate (M0).

Stadiul IV

Se poate să fi crescut în structuri din apropiere (orice T), în ganglionii limfatici din apropiere (orice N) și la organe îndepărtate cum ar fi oasele, ficatul, plămânul etc (M1).

Ce presupune intervenția chirurgicală într-un mezoteliom malign

Intervenția chirurgicală – Uneori nu este posibilă îndepărtarea întregului cancer. În aceste cazuri, chirurgia poate ajuta la reducerea semnelor și simptomelor cauzate de răspândirea mezoteliomului în organism.

Opțiunile chirurgicale pot include: chirurgie pentru reducerea acumulării de lichide, chirurgie pentru a îndepărta țesutul din jurul plămânilor sau abdomenului (pleurectomie sau  peritonectomia), chirurgie pentru a elimina cât mai mult cancer posibil, chirurgie pentru a îndepărta plămânul și țesutul înconjurător.

Tratament cu chimioterapie

Chimioterapia – Chimioterapia bazată pe platină rămâne baza tratamentului. Se testează mai multe clase de medicamente, fie în combinație cu cisplatină și pemetrexed, fie ca agent unic pentru mezoteliom pleural malign recurent sau progresiv. Chimioterapia folosește substanțe chimice pentru a distruge celulele canceroase.

Chimioterapia sistemică se deplasează în tot corpul și poate reduce sau încetini creșterea unui mezoteliom care nu poate fi îndepărtat prin intervenții chirurgicale. Chimioterapia poate fi utilizată și înainte de intervenție chirurgicală (chimioterapie neoadjuvantă) pentru a ușura operația sau după intervenția chirurgicală (chimioterapie adjuvantă) pentru a reduce șansele de reapariție a cancerului.

Tratarea cu radioterapie

Radioterapia – Pentru unii pacienți, radioterapia poate fi administrată după o intervenție chirurgicală pentru a reduce rata de reapariție. Poate ajuta, de asemenea, la reducerea semnelor și simptomelor cancerului avansat în situațiile în care intervenția chirurgicală nu este o opțiune.

Feriți-vă de azbest

Reducerea expunerii la azbest poate reduce riscul de mezoteliom. Adresați-vă angajatorului dacă aveți riscul de expunere la azbest la locul de muncă. Respectați regulamentul de securitate al angajatorului, respectați toate măsurile de siguranță la locul de muncă, cum ar fi echipamentul de protecție.

Discutați cu medicul dumneavoastră despre alte măsuri de precauție pe care le puteți lua pentru a vă proteja de expunerea la azbest. De asemenea, consultați experții instruiți pentru detectarea azbestului din casa dvs.

Prognosticul depinde de la pacient la pacient

Prognosticul pentru persoanele cu mezoteliom variază în funcție de stadiul (extinderea) cancerului – în general, ratele de supraviețuire sunt mai mari pentru persoanele cu cancer în stadiu incipient.

Numeroși alți factori pot, de asemenea, afecta prognosticul unei persoane, cum ar fi vârsta unei persoane și sănătatea generală, unde este localizat cancerul în organism, ce tip de mezoteliom este și cât de bine răspunde cancerului la tratament.

Fiecare organism se comportă diferit

Starea generală de sănătate a unui pacient este un factor de prognostic important. De asemenea, fiecare organism tolerează tratamentul în mod diferit și unic.

Prognosticul mezoteliom pleural cu tratament standard nu este de obicei mare. Supraviețuirea globală medie este puțin peste un an, în funcție de stadiu. Prognosticul mezoteliomului peritoneal a devenit mult mai bun odată cu apariția intervenției chirurgicale. Supraviețuirea globală medie estimată rămâne de 24 de luni.

Cât trăiește un pacient cu mezoteliom malign

Un prognostic mai bun îl au pacienții care au tumori mici și au beneficiat de o intervenție chirurgicală eficientă (cea mai mare parte a tumorii este îndepărtată).

Supraviețuirea pacienților cu mezoteliom malign rămâne scăzută și de obicei în jurul unui an, depinde de vârsta pacientului, de stadializare, de histologie și starea generală de sănătate, dar în general este foarte slabă.